Descoperiri arheologice ciudate și inexplicabile

Arheologia este una dintre cele mai grele misiuni din lume. Având la îndemână doar câte un fragment de os, un papirus pierdut sau o unealtă îngropată la câțiva metri sub pământ, cercetătorii trebuie să recreeze istoria și trecutul civilizației umane.

Ei așează aceste elemente ca într-un mare joc de puzzle, iar imaginile prind – încet, încet – contur. Cu toate acestea, uneori descoperă piese care nu se potrivesc nicăieri în imaginea de ansamblu convențională. În astfel de momente, munca lor devine și mai grea, deoarece trebuie să descifreze locul și rolul acestor obiecte. Iată, așadar, câteva descoperiri arheologice ciudate și inexplicabile care, în loc să ne furnizeze răspunsuri, deschid o uriașă listă de întrebări. 

 1. Sabia înfiptă în piatră 

 Sabie În capela Montesiepi din regiunea italiană Toscana se află un artefact pe care nimeni nu și-l explică. 

O sabie grea, de fier, este înfiptă într-o lespede de piatră și nu mai poate fi scoasă de acolo. Potrivit legendelor, sabia i-ar fi aparținut unui nobil din secolul al XII-lea, pe nume Galgano Guidotti. După ce în tinerețe a fost cavaler, în 1180 Guidotti a decis să urmeze învățăturile lui Isus. S-a retras în apropierea orașului său natal, unde a trăit ca pustnic. Se spune că, într-o zi, a început să aibă viziuni cu Arhanghelul Mihail. Într-una din aceste viziuni, Mihail i-ar fi spus lui Guidotti să renunțe la toate posesiunile materiale. Guidotti i-ar fi răspuns că a face asta e aproape la fel de dificil ca a sparge o piatră în două. Pentru a-și demonstra afirmația, Guidotti și-ar fi înfipt sabia într-o bucată de piatră. Spre surprinderea lui, sabia a trecut prin piatră „ca prin unt”. La scurt timp după ce a avut această viziune, un cal rătăcit l-ar fi dus pe Guidotti chiar în locul pe care-l văzuse în viziune. Legenda spune că pustnicul a dorit să marcheze momentul punând în locul respectiv o cruce. Neavând nimic de lemn la îndemână, Guidotti și-ar fi înfipt sabia în piatră, exact ca-n viziune. Ea s-a blocat acolo și a rămas așa până în zilele noastre. În anul următor, Guidotti a murit, iar în 1185 Papa Lucius al III-lea l-a declarat sfânt. În jurul pietrei străpunse de sabie a fost construită capela Montesiepi. Potrivit relatărilor, numeroși oameni au încercat să fure sabia, dar fără succes. De altfel, la capelă pot fi văzute mâinile mumificate ale unui hoț care a încercat să scoată sabia din piatră, dar a fost atacat de lupi. 

 2. Manuscrisul de cupru 

Este unul dintre manuscrisele de la Marea Moartă. El a fost descoperit în Peștera 3 de lângă Khirbet Qumran, dar este semnificativ diferit de celelalte. În timp ce celelalte manuscrise au fost scrise pe pergament sau papirus, acest manuscris este scris pe… o tăbliță de cupru. 

 De asemenea, spre deosebire de celelalte, manuscrisul de cupru nu este o operă literară, ci o adevărată hartă a comorilor. În manuscris sunt menționate mai multe locuri în care ar fi fost îngropate obiecte de mare valoare. Potrivit textului, 64 de comori au fost „împrăștiate” în Ierusalim și în Deșertul Iudeei, pentru a le proteja de invadatori. Comorile nu includ doar artefacte religioase, ci și o cantitate uriașă de aur, argint și monede. Nimeni nu știe cu exactitate cât valoarează aceste obiecte deoarece manuscrisul nu a putut fi tradus în întregime. Totuși, arheologii estimează că, dacă aceste comori chiar există, valoarea lor ar fi una foarte mare. Bucățile de text care au fost traduse oferă indicații destul de precise. Problema e, de fapt, că ele sunt chiar prea precise, făcând referire la bazine, rezervoare și pasaje subterane. Din păcate, aceste repere nu mai există în zilele noastre, iar comorile sunt foarte greu de reperat. 

 3. Statuile de piatră din Indonezia 

 Și în insula indoneziană Sulawesi au fost făcute niște descoperiri arheologice ciudate, pe care încă nu le putem explica. Cercetătorii au descoperit aici aproximativ 400 de megaliți de piatră despre care nu se știe mai nimic. Unii au doar câțiva centimetri, alții au peste 4.4 metri înălțime, iar o parte dintre ei au formă umanoidă. Alții au forma unor bazine, a căror utilizare este, și ea, o enigmă. Tot aici mai există câteva lespezi de piatră, care ar fi putut funcționa ca altare. 

Din păcate, informațiile despre constructorii și scopul acestui complex sunt aproape inexistente. Civilizația care l-a creat n-a lăsat în urmă nimic scris, iar la fața locului n-au fost găsite rămășițe omenești. Deoarece datarea cu carbon este imposibilă, nu se poate estima când au fost construite ciudatele sculpturi. Cu toate acestea, recent, arheologii au descoperit pe insulă câteva unelte, vechi de peste 110.000 de ani. Ei presupun că cei care le-au confecționat ar putea fi un trib izolat. Te pasionează misterele arheologiei? Sigur vei urmări cu plăcere și: VIDEO – Descoperiri misterioase care nu pot fi explicate 5 descoperiri arheologice care ar putea rescrie istoria lumii (Locul 4 este în România) 

4. „Flămânzii din Saqqara” Grotescă sau minunată? Neprețuită sau lipsită de valoare? 

O piesă antică rară sau un fals grosolan? Timp de peste 10 ani, Universitatea Concordia din Canada a încercat să stabilească originile acestei sculpturi misterioase.

 Cândva parte Colecției Diniacopoulos de piese antice mediteraneene, această statuie se află în posesia universității din 1999. 

 Sculptura, cu înălțimea de 67 de centimetri, ce prezintă urme de pigmenți, înfățișează două personaje nude, cu capete disproporționat de mari, așezate față în față. De asemenea, prezintă mai multe inscripții indescifrabile, într-o limbă necunoscută. Cu siguranță, statuia este una dintre acele descoperiri arheologice ciudate care vor cotinua să stârnească dezbateri în lumea arheologiei. Până acum, nicio autoritate în domeniu nu a putut stabili originile acestei statui. Unii specialiști sunt de părere că statuia datează din perioada când încă evreii nu fuseseră alungați din Egipt. Alții, în schimb, sunt de părere fie că statuia provine dintr-un mormânt egiptean predinastic, fie că este un fals grosolan. Vincent și Olga Diniacopoulos, care au strâns o colecție impresionantă, ce astăzi este răspândită în mai multe muzee din întreaga lume, au dus statuia în Canada. Denumită „Înfometații din Saqqara” sau „Flămânzii din Saqqara”, sculptura a fost expusă în anii ’50, la o galerie privată din Montreal. Numele Saqqara face referire la un enorm cimitir din capitala Egiptului Antic, Memphis. Cu toate acestea, legătura dintre statuie și această regiune, precum și motivul pentru care a fost astfel denumită rămân un mister. 

 5. Un zid lung de 150 de kilometri

Zidul Khatt Shebib

 Care se întinde de-a lungul deșertului Iordaniei, este următorul pe lista cu descoperiri arheologice ciudate. Structura a fost descoperită în Iordania în 1948, de un diplomat englez pe nume Sir Alec Kirkbride, în timpul unei călătorii cu avionul. Astăzi, aproape 70 de ani mai târziu, istoricii și arheologii sunt încă uimiți de amploarea zidului Khatt Shebib. Masiva structură se întinde dinspre nord-nord-est înspre sud-sud-vest, pe o distanță de 106 kilometri. Zidul este dublat, pe alocuri, de un zid paralel, întregul sistem având 150 de kilometri. Deși în prezent din zid a rămas doar o „dâră” de pietre la nivelul solului, în vremurile bune el pare să fi avut aproximativ 3 metri înălțime. Întrebarea firească ce se pune este: când a fost construit zidul Khatt Shebib? Arheologii nu dețin un răspuns clar. Ei estimează că zidul a fost construit între 300 î.e.n. și 750 e.n. În ceea ce privește utilitata lui, există mai multe ipoteze. Unii cred că Khatt Shebib a fost folosit drept adăpost pentru vânători și călători sau ca punct de observație. Alții susțin că zidul ar fi servit drept linie de demarcație între două tipuri de triburi: agricultorii, care ar fi trăit la vest de zid, și vânătorii nomazi, de cealaltă parte.
Sursa...